Sunt puțini oamenii care mai cred în forța de revitalizare a acestei țări. Îi întâlnești în tren, pe stradă, la ștrand, la o bere. Sunt puțini, dar iți dau speranță! Și visezi că și la noi oamenii vor înceta să fure, că străzile vor fi curate și asfaltate, că ouăle nu se vor mai scumpi de Paște, că nu va mai exista taxa de poluare/prima înmatriculare, că primarul nu-și mai construiește încă o vilă la Cinciș, că-ți poți cumpăra un apartament și cu 10.000 euro, că ai bani suficienți ca să-ți cumperi muzică din magazin, că nu vom mai muri jegoși în spitale etc. Și te gândești că acei oameni care țin aprinsă flacăra speranței merită tot binele din lume, să fie sănătoși și să ducă mai departe, mult mai departe, această idee nebună și captivantă: o Românie normală și a noastră.
Și cum stai și te pătrund aceste gânduri sincere și mărețe, trece un țăran împuțit, duhnind a sudoare stătută și-a cârciumă aglomerată, împroșcându-ți obrazul cu flegma lui abundentă, atunci când îți urlă scârbit: "Dă-te-n mă-ta mai încolo să-mi parchez merțanu'!"

Diacritice pentru *artişti*

Un lucru mă deranjează de mult timp, cred că din perioada liceului, şi mă duce cu gândul la vătămare corporală gravă: pseudoarta. Pe-atunci era vorba de muşcături de călcâie sau izbiri cu capul de florile de beton (ale vieţii), publicate în revista şcolii, sau înşiruiri de silogisme în Scânduri. Acum, când oricine pofteşte la un aparat de fotografiat mai răsărit poate să-l achiziţioneze, şi când un laptop se găseşte oriunde şi la reducere, s-a născut/format o nouă generaţie de artişti (pentru lirisme fâsâite vă recomand poezie.ro, veţi găsi singuri destule texte elocvente). E vorba, mai ales, de fotografii răsăriţi ca ciupercile după ploaie şi care efectiv mă omoară cu nepriceperea şi lipsa de sensibilitate de care dau dovadă cu atâta pregătire tehnică. Stimaţi trăgători în ţiplă, dacă pozaţi un om al străzii dormind pe o bancă, nu înseamnă că-i înţelegeţi durerea (sau nepăsarea), şi oricum, nu-l puneţi la categoria Urban 2!!! Dacă folosiţi funcţia super macro nu înseamnă că pătrundeţi esenţa subiectului fotografiat, doar faceţi reclamă proastă producătorului! Iar modificările aduse în Photoshop acoperă, de multe ori, neputinţa voastră (mai ales artistică) de a surprinde pentru o secundă frumuseţea lumii! Fotografia presupune muncă şi studiu, pe lângă talent şi adâncime spirituală, nu o puteţi stăpâni după o lectură superficială a manualului de utilizare Canon sau Nikon! Vă păcăliţi pe voi şi ne dezgustaţi pe noi...

Şi, pentru Moş Crăciun, nu mai daţi titluri elucubrante la nişte instantanee de mâna a treia!!!

PS: Ca să nu ziceţi că nu se întâmplă şi lucruri bune în domeniu, vizitaţi paginile de internet www.moondash.net şi www.adelatoplean.com

fani de Băse, de-a fira'n păr

Ţin să mulţumesc încă o dată celor care au votat anul trecut la alegerile prezidenţiale cu Traian Băsescu şi care mi-au deschis ochii pentru a vedea viitorul luminos al patriei noastre!